Unde sa mananc azi in Bucuresti – Critic Culinaro Gastronomic de popote

Unde sa mananci si mai ales unde sa NU mananci in Bucuresti. Parerea mea.

Restaurant Caffe Da’Mask

Restaurant Caffe Da’Mask


Restaurant Caffe Da’Mask (sau simplu, Damasc)
Adresa: Maior Ionescu Atanase 60, sector 2, zona Pache Protopopescu-Muncii-Vatra Luminoasa-Mihai Bravu (harta)
Tel: 0722 171 384 / 021 653 21 29
Site: http://www.caffedamask.ro/
Mail: office@caffedamask.ro

Este unul din locurile in care imi face deosebita placere sa ma duc. Si asta pentru ca pe post de chelneri si barmani sunt chiar proprietarii localului, sot si sotie. Si mai mult, sunt niste oameni cumsecade si cuviosi, calzi si primitori. E ca si cum ai veni in vizita la niste prieteni, care din intamplare detin o terasa/bar/restaurant/pub.

Da, are detoate. Printre care si un bucatar foarte bun. Are 3 locuri unde se poate sta, terasa, destul de primitoare, apoi zona de restaurant/pub la parter unde dealtfel se afla si barul, iar la etaj zona dedicata de pub.

Tema dedicata este masca. Pe pereti inauntru veti vedea diverse masti expuse pe pereti. Acest lucru aduce o tenta de misticism dar si de lume araba (fapt datorat si prezentei narghilelei), misterioasa, demna de exlorat. Mie unu mi s-a parut misto. E usor de reperat, avand reclama la intrare, dinaia luminoasa.

Vara mancarea se serveste cel mai bine la terasa. Bucatarul este un om foarte priceput. Au niste chestii in meniu demne de o mana buna la bucatarie. De la elementarul mic sau piept de pui la preparate cu o tenta mai deosebita, cum ar fi Marul copt in sos de vin cu inghetata sau Puiul scalopino in sos de lamaie (scalopino limone) sau Puiul tiganesc cu orez mexican, care trebuie sa miroasa aparte si sa aiba un anumit gust.

Eu am gustat cam tot ce au in meniu si vreau sa spun ca pentu un loculet de mici dimensiuni, bucatarul isi face treaba mai mult decat trebuie. Portiile sunt nici mari nici mici, pentru un om de 90 de kilograme (in curs de slabire :D ) sunt satiabile.

Ieri am mancat a doua oara pui scalopino in sos de lamaie si vreau sa spun ca mai aveam putin si rupeam usa la bucatarie sa-i transmit complimente bucatarului. Imi place si ca omul are destul timp si rabdare sa prepare un fel de gadget la fiecare portie si anume taie si modeleaza morcov+salata verde+sfecla+ceapa verde intr-un fel de floare pe o scobitoare care arata superb in farfurie. Cartofii prajiti vin deja preparati cu branza rasa pe deasupra deci nu o sa patesti ca la majoritatea restaurant-wannabe-urilor unde daca alegi branza rasa pe cartofi iti trece 4 lei pe nota pt cateva surcele acolo. Aici e si o parte negativa, cei care au fobie la branza trebuie sa specifice sa fie cartofii fara branza, altfel esti obligat sa o mananci.

Pana si mujdeiul e asa cum imi place, adica pe langa sa faca usturoi cu apa, se chinuie sa puna sare si ulei ca sa iasa totusi mujdei, nu ceai.

Marul copt in sos de vin e o delicatesa care ma duce cu gandul la bucataria franceza (acum 10 ani evident), lucru bun de altfel pentru ca nu prea gasesti in Romania restaurante cu “specific frantuzesc”.

Pentru o portie de pui scalopino + cartofi platesti 25 lei dar merita. Desertul (marul) e 12 lei. Pe langa astea, am gustat si orezul lor “mexican” si.. da, chiar m-am gandit la un omulet bronzat cu mustata cantand Cucaracea in timp ce mancam.

Vreau sa recomand pt amatorii de cocktailuri cu alcool sa incercati Caipiroshka de aici. Mie mi se pare una dintre cele mai bine preparate. Si cam pe oriunde merg si vad asta in meniu comand. Si de multe ori sunt nemultumit. Ah, era sa uit, e unul din putinele locuri unde servesc Dr Pepper. Nu inteleg de ce nu se comercializeaza in mai multe localuri bautura asta. Este foarte buna. Si daca nu au Dr Pepper in stoc, ti-l prepara ei. Si e mai bun decat cel comercial.

E curat, muzica te imbie sa mananci desi poate intr-o tenta mai trista pentru ca seara baga foarte multa muzica blues, placuta dar molesitoare. Toaleta e cam mica si nu foarte luminata si desi au un veceu pentru baieti si unul pentru fete, sunt amandoua in aceeasi camera si exista o singura chiuveta.. Asa ca baieti, nu veniti stricati la stomac ca va faceti de ras iar fetele.. Sa fim seriosi, fetele nu au gaze si nu miros urat :))

De asemeni, recomand terasa cat mai des pentru ca inauntru se face destul de mult fum. Se pare ca aerul conditionat nu functioneaza in parametri corespunzatori. Si desi au si fumatori si nefumatori, nu am prea observat acest lucru. Pe mine nu m-ar deranja asa de mult, sunt dependent de Kent dar pe ceilalti.. A si daca tot suntem la capitolul asta, vreau sa spun ca aici puteti servi si o narghilea foarte buna. Pretul e 15 lei iar daca vreti una cu un adevarat kick (se cheama narghilea speciala), la 20 de lei se poate lua o narghilea care in vas are apa + siropul fructului pe care l-ati ales.

Ce ar mai fi de mentionat in meniu este o bere nefiltrata, Hoegaarden. Mie mi s-a parut destul de buna.

Personalul este foarte primitor dupa cum am spus iar meniul e adus imediat, comanda se ia in 5-10 minute si este adusa destul de repede, 10-15 minute. Totul este sa nu veniti 100 si sa cereti fiecare de mancare ca o sa asteptati, bucataria nu e mare.

Per total, sunt foarte multumit de acest local. Si faptul ca o data la 2 saptamani revin (desi e destul de departe de casa) isi spune cuvantul.

* Aspectul localului: 7/10
* Stiinta mancarii: 9/10
* Personalul: 9/10
* Preturi: 7/10
* Diversitatea meniului: 7/10
* Plata electronica: 0/10
* Accesibilitate: 9/10
* Zona: 9/10
* Ambianta: 8/10
* Curatenie: 9/10
* Fumatori / Nefumatori: 10/5 (Da/Da, dar nu prea se respecta)

Nota finala: 7,4

by bucharest-dining.blogspot.com

Restaurant La 80

80_CRW_0009(1)

Str. J. L. Calderon 80 (langa parcul Gradina Icoanei)
Telefon: 0212 124 886 / 0722 380 271
Program: deschis zilnic de la ora 10:00 pana la ultimul client.
mail: cristianpub80@yahoo.com

Nu mi-a placut. Cah!
 


Am fost intr-o calduroasa joi seara. Cand am ajuns in fata mi-a pacut foarte mult intrarea. Este intre doua case acoperite cu frunze cataratoare.. ma rog mai mult pareau frunze coboratoare, vizavi de parcul Gradina Icoanei. Am patruns printre “liene” si mi-am dat cu prima impresie. Me likey. Nu stiam ca aveam sa ma insel..


Am luat-o frumos pe un coridor destul de stramt (vezi culoarul de la tren) cu mese pe dreapta la perete (cusete), si ne-am dus spre bar unde parea sa fie toata actiunea. La bar ne-am oprit si am inceput sa ne uitam in stanga in dreapta, in sus dupa o masa ne-rezervata unde sa ne asezam. Destul de multe. Si dam sa ne asezam la una cand apare o tipa, “chelnerita” noastra.


Cu o fata de constipata si fara nici macar o urma de zambet ne invita sa o urmam la “etaj”. De ce? Nustiu. Urcam pe o scara cam subreda (nu conteaza ca am 90 de kile, conteaza ca scartaia). Si ne aseaza la o masa la perete imediat in stanga scarii.


Prietena mea a cerut de urgenta o limonada inainte de a mai frunzari meniul (btw, “chelnerita” uitase sa ia si meniuri cu ea asa ca a trebuit sa coboare si sa mai urce odata). Evident ca am asteptat ca, “chelnerita” sa mai urce odata cu meniuri si cand a facut asta, dupa 5 minute, a venit si fara limonada. Legat de limonada, nu a intrebat cu ce ar prefera sa fie servita, zahar alb, brun, miere. Dupa inca 10 minute, cand ma pregateam sa ma duc la bar sa comand singur bauturile (ajunsesem pe la jumatate din scara) a aparut si “chelnerita”. I-am spus “limonada si pentru mine un Beks”. Ea ‘un?’. Zic”‘Beks”. ‘Ursus?’. “Nu, tot un Beks”.


Ok, si in timp ce asteptam frunzaream meniul ca batea vantul in burtica. Subtirel meniul. Preturi medii. Si stateam si stateam si cred ca au trecut inca 10 minute pana a venit si “chelnerita” cu tava cu o limonada si un? un..? Ciuc! Hai hai.. zic, inca una si ma duc. Si ii spun, “ma scuzati, cerusem un Beks”. Chiar nu m-am uitat urat, debordam de amabilitate asa ca nustiu de ce ne-a intors spatele si a plecat. Cum era foarte cald afara l-am dat pe gat imaginandu-mi ca “cheia e la mine”, nu la ea, totusi. A trebuit sa mai faca un drum “saraca chelnerita” sa aduca si un pai la limonada (..wtf??) si niste zahar pentru limonada (doooh!!) . Paiul l-a uitat normal. A trebuit sa mergem noi sa luam de la bar. Nu-i nimic, venisem sa fac miscare, nu sa ma relaxez.


De nervi, m-am pus cu coatele pe masa ca asa am vrut eu >:P si mai mai sa ii daram prietenei mele limonada pe ea. Pentru ca masa se misca nestingherita. Ce vina avea ea ca s-a nascut cu un picior mai sus si unul mai jos? Niste insensibil nu au vrut s-o incalte ca sa nu se mai balangane.


Dupa un timp de sub masa si-a facut aparitia un paienjenescu, deranjat probabil de toata busculada. Limonada era sa se verse iarasi. Mai, mai inteleg, ai terasa, ai si frunze pe pereti, mai triesc lighioane. Dar cand ai terasa, intretii si tu cum se cuvine, stergi mesele si pe dedesupt, ca mai lipesc boii si vacile gume, mai pune cineva o biluta pe acolo, isi mai fac cuib niste lighioane si trebuie omul cand vine sa nu faca stop pe piept in urma vreunei surprize. Mai trecea si cate o urechelnita pe pereti, mai un gandac de bucatarie mort pe langa scari. Ce naiba? Si ce-o fi mancat gandacul? Sa stiu sa nu comand..


Asa ca dau acuma o maxima pentru toti proprietarii de terase:


Daca nu iti cureti ograda si pe sus si pe jos si nu dai cu sprei de insecte pe la incheieturi, lichid nu vapori, atunci marele cacat atomic sa se abata peste ochii tai!


Intre timp, niste muncitori iesisera sa repare niste stricaciuni care se vedeau doar de la etaj pe acoperisul restaurantului. In timpul zilei, in timp ce jos clientii serveau diverse, muncitorii ridicau praful si faceau galagie peticind cacaturi pe acolo.. Sub orice critica.


Asa si ce ziceam? A da, nu am mai comandat nimic de mancare vazand cum sta treaba. Am cerut nota destul de repede. Si pe nota, scria, evident si inevitabil, in dreptul berii mele, “BEKS”. Asta a fost cireasa de pe tort (stiu, carcotasii or sa spuna ca din cauza ca era mai scump Beks-ul, dar diferenta era doar de 50 de bani!). Mi-am iesit din pepini. Asteptam sa vina “chelnerita” sa vorbesc putin cu ea si in timpul asta dezlipeam sigla “Ciuc” de pe bere s-o lipesc frumos de nota. Si cand sa vina sa ia nota, surpriza, a venit o chelnerita (a se observa, scris fara ghilimele) zambind, foarte simpatica sa o ridice. Nu am mai avut ce sa zic.. I-am lasat ei in mod expres niste bacsis doar pentru ca ne-a zambit.


Deci, cu “mare tristete in suflet”, tin sa spun ca nu mai calc pe acolo. Hai sa zic ca as fi avut tendinta sa gust si ceva de mancare inainte sa ma afirm. Dar am dat de niste comentarii ale unor clienti pe site-ul afterhours pe care o sa le citez aici:


kronos / 26.03.2007, 22:58
‘O sa impartasesc o experienta din acest ‘restaurant’.Cu ceva timp in urma am fost cu 2 prietene in acest local pentru ca se afla destul de aproape de locul unde lucrez. Nu mai intrasem in el pana in acea seara. Am gasit repede o ospatarita care ne sugerat o masa libera si care nu era rezervata. Am fost ‘bagati in seama’ destul de repede si pot spune ca am fost serviti destul de placut si fara probleme. Dar ce ma deranjat destul de mult a fost mancarea. Prietenele mele au luat fiecare cate o salata, care dupa spusele lor erau destul de gustoase si aveau tot ce trebuie pentru o salata.Eu insa, ghinion, am luat niste paste. Eh cand le am primit am inteles de ce primesti si o lingura pentru paste. Pe langa faptul ca te ajuta sa amesteci sosul cu pastele….la mine aceasta avea o a 2-a utilizare. Era vorba de branza care se topise si impreuna cu apa din paste se transformase intr-o mica supa. Genial nu? Locatie: 8 ( in apropierea unui teatru si al unui parc)Ambient: 5 ( sa intrati inauntru cu oki inchisi dupa care sa va asezati la masa si api sa i deschideti-o sa credeti ca sunteti intr o mica inchisoare)Servire: 7 (este ceva ciudat cand servesti un suc sa aduci si un pai pentru consumul acestuia?)Mancare:1 (trebuie sa fi un magara sa trimiti la masa o supa de paste!!!!!)PS: Pacat ca in Romania si in special in Bucuresti ideea de a avea un bucatar bun este echivalentul cu : ce vrei frate mancare buna? pai du te acasa atunci, ce crezi ca sunt ma-ta sa gatesc asa de bine……. ‘
 
bogdanai / 14.04.2007, 23:19
‘Mie nu mi-a placut ! Mancarea e OK, insa chelnerii sunt sub orice critica ! Am fost la o masa cu meniul aranjat dinainte, pt vreo 15 persoane, si cu toate astea am asteptat 1 ora jumate pt felul doi !!! Dupa ce au pus pe masa aperitivele, n-am mai vazut un chelner cel putin juma’ de ora, dupa vreo alta jumatate au debarasat mesele, dupa inca vreo ora ne-au intrebat daca vrem sa aduca felul doi, si am mai asteptat jumate de ora, dupa care eu personal n-am mai rezistat si am plecat ! Si nu pot sa zic ca erau foarte aglomerati, chelnerii stateau la bar si-si tineau companie unul altuia !!!’
 


I rest my case. Mare pacat pentru ca este intr-o zona foarte buna unde se presupune ca te astepti sa gasesti ceva la un rang ridicat.


* Aspectul localului: 6/10
* Stiinta mancarii: 5/10 (pe baza comentariului lui kronos, eu ma abtin de la acest subiect)
* Personalul: 3/10
* Preturi: 7/10
* Diversitatea meniului: 6/10
* Plata electronica: 0/10
* Accesibilitate: 9/10
* Zona: 10/10
* Ambianta: 6/10
* Curatenie: 3/10 (gandaci morti pe jos, ganganii pe pereti si sub masa, muncitori ridicand praf in timpul zilei etc)
* Fumatori / Nefumatori: 10/10 (Da/Da)


Nota finala: 5,9


 
by bucharest-dining.blogspot.com

Restaurant Dantes

Restaurant Dantes
Str. Radu Beller Nr. 11 (Dorobanti)
011701 București
Telefon: 0212 310 897 / 0728 388 888
Bucătar Șef: Robert Tănase – Telefon: 0729166088
mail: info@dantes.ro
alte rezervari: rezervari@dantes.ro

Veni, vidi, stati, savurati, minunati! Cam asta as putea spune. Pe scurt adica.

Pe lung..? Pai hai sa vedem. Sf Valentines 2009. Cautam un loc unde sa ne simtem bine. Si cu un buget.. asa si-asa ca deh.. fura scumpe cadourile, remuneratia mica.. Nu trage Dom’ Semaca, sunt eu Lascarica, astept salariu. Si totusi am zis ca nu e loc mai frumos decat in Dorobanti.
Cat de scump poate sa fie? Am mers sa facem caterinca mai mult. Pai si de ce nu? Cu atatea Mertane si Jaguare si Feriboate in parcari Dorobantiul este unul din putinele locuri unde te astepti sa gasesti un local cu picioarele pe pamant. Si liber de Sf. Valentines.. Si ajungem frumusel in fata la Dantes. Frumos zic eu. Salata 30 de lei, pastele 35, ceva de pui sau porc de la 35-40 in sus.. Dar fie. Luam un copan de pui si-l impartim. Salata facem ca da doamne, e gradina mare la trotoar.

Cu aceasta atitudine pozitiva intram. Si cum deschidem usa, ne invaluie o lumina calda, placuta emanata de un ospatar cald si placut.. si de becuri evident. “Buna seara, bine ati venit, aveti rezervare?” Eu eram in gandul meu “3.. 2.. 1.. plecam”. “Buna seara. Nu avem rezervare. Aveti o masa de 4 persoane libera?” “Sigur ca da, urmati-ma va rog.” O da. Si am intrat din holuletul cel mic de la intrare spre stanga langa bar la o masa foarte draguta intr-o sala frumos amenajata si luminata exact cat trebuie pentru o cina romantica.

Nici mai mult nici mai putin. Perfect! Ne-am asezat, meniurile au venit imediat si ne-am apucat sceptici sa frunzarim. Evident, primul care a zis ceva am fost eu. 3 cuvinte: “OMG!”. “Ce preturi au astiaaa :))!! Sigur suntem in Dorobanti?” Iata, pe scurt, de ce:

Ciorbă de vacuţă – 10 RON;
Bruschette con pomodoro – 9 RON (IUBESC BRUSCHETELE!!! si astea erau BINE facute!);
Calamari Doratti – 20 RON (Calamari cu usturoi :X);
Salată Cesar – 20 RON;
Spigola alla griglia – 45 RON (ok, pare scump, dar cunoscatorii.. cunosc. Lup de mare pt restul);
Spaghetti bologneze – 20 RON (in locuri nasoale am gasit si mai scump);
Pollo Gorgonzola – 24 RON;
Scalopina al vino bianco – 35 RON (porc in vin alb – portie maricica zic eu);
Pizza Diavola – 22 RON (~ Pizza Hut);
Tiramisu – 10 RON;
Frappe – 12 RON;
Caipiroshka – 13 RON (YUM!! si cu 2 lei mai ieftin ca la competitie..);
Becks – 8 RON (foarte ok pt circumstante).
(De asemeni, ei au o solutie foarte buna pentru masa de pranz: Business Lunch – un meniu special de pranz si/sau pentru intalnirea de afaceri, disponibil de Luni pana Vineri intre orele 12.30 – 15.30. Si fac si livrari in imprejurimi.. :O )

Am intrat direct in paine. Mai precis in bruschete. Cu rosii, usturoi si ulei de masline. Pt cateva secunde am fost in rai. Eu am ales spaghetele bologneze ca vroiam sa ma simt si eu Tutti Frutti Italianul. Plus un vin. Alb, dulce. Tamaioasa Romaneasca (Prahova Valley Reserve 2003). Adica si bun dar si ieftin. Adica ma rog, 43 RON. Cam scumpute vinurile. Asta m-a dezamagit putin. Tamaioasa asta se gaseste cu 12 lei in comert. Ni s-a prezentat si optiunea de a degusta vinurile inainte. Ceea ce am si facut. Si asta a iesit finalist na!
Ospatarii sunt foarte bine instruiti. La cea mai mica miscare vin la masa ta si se intereseaza de.. orice. Bravo! Eu aveam nevoie de tigari. Si s-a dus omu si mi-a luat. De la magazinul de langa pt ca nu vand tigari in restaurant. Bravo! Sunt imbracati foarte frumos si curat. Bravo! Cunosc bine preparatele din meniu. Bravo! A si era sa uit. Daca vrei ceva anume pregatit poti sa-l suni direct pe domnul Tanase, bucatarul sef. Il rogi sa iti prepare ceva special si vi cu distinsa la o cina superba.

Ok si cum plescaiam eu acolo la paste, imi vine sa ma duc la toaleta. Eh, toaleta e la etaj. De ce nu e foarte bine? Pentru ca daca vine o persoana cu un handicap loco-motor se va descurca foarte greu pe scarile inguste ce duc sus. Am urcat si am descoperit etajul. E.. super.

Ce nu am vazut, pentru ca era seara sunt mansarda, unde pur si simplu stai si savurezi o bautura fina la un trabuc afacerist fara sa te deranjeze mirosul de mancare,

si terasa. Defapt terasa nici nu stiu daca era in Februarie dar acum vara arata foarte bine.

Curat, mancare buna si relativ ieftina, profesionalism si reflexivitate din partea personalului, muzica aferenta unei cine romantice si pusa in surdina, disponibilitate prin numarul mare de mese, 3 etaje + terasa pentru toate gusturile, meniu bogat, diversificat si disponibil la comanda si un fel de strop de italia in orice farfurie. Elegant si accesibil. Nobil si cald. Cu siguranta o sa revin (la urmatorul Valentines, shh! >:) ). Dorobanti in orice portofel.. Jur ca tot ce mai lipsea ar fi fost o mini orchestra care sa-ti cante la masa ritmuri suave de vioara (si acordeon :-ss ).

Rezervarile pot fi facute telefonic sau de pe site (si chiar de pe mail).

* Aspectul localului: 9/10
* Stiinta mancarii: 9/10
* Personalul: 10/10
* Preturi: 7/10
* Diversitatea meniului: 9/10
* Plata electronica: 0/10
* Accesibilitate: 10/10
* Zona: 10/10
* Ambianta: 9/10
* Fumatori / Nefumatori: 10/10 (Da/Da)

Nota finala: 8.3

by bucharest-dining.blogspot.com

Restaurant Qian Bao

IMGP2764

Restaurant Qian Bao

Intrarea Babanovac Nr. 2 (Dristor)
Rezervari: 0788 836 206 (Romana) / 0722 622 865 (Roneza – chineza flexibila)
Program: Luni-Vineri: 12:00 – 23:00 / Sambata-Duminica: 12:00 – 24:00

Stiai de el? Este unul din putinele restaurante la care o sa vezi familii mari de chinezi venind cu mic cu mare sa manance ceea ce pt ei este echivalentul mamaligutei cu urda a lui Ion al nostru (si nu, nu ma refer la Ion ala, primul om din Europa).

Am sunat sa fac rezervare. Fiindca sunt pe VF si putin calic (si pentru fun, evident), am zis sa sun pe numarul ala.. al doilea. Imi raspunde un nene “Ni shaushma?” Hmm.. “Buna ziua..” “Bine tsi-wa! Tspune-xi!” “As dori sa fac o rezervare pentru aceasta seara la ora 8″ “Da” “Se poate?” “Da” “Ok, 4 persoane va rog” “Da” [pauza mai lunga in care astept sa ma intrebe ceva / caut pe google cuvinte in chineza] “.. Pe numele …” “Da” “Ok, multumesc, la revedere” “Pa“. Putin bulversat si mai mult amuzat de aceasta discutie scurta, am inceput sa-mi reamintesc diverse faze din filmele americane legate de localuri dinastea. Pe urma am inceput sa imi fac griji daca nu cumva omul nu a inteles nimic si o sa ma duc si o sa ling vitrina pana se elibereaza o masa..

Ok, so, ajungem acolo. Bun, imi place cum arata (de afara). Scrie mare “Qian Bao Prigat”. Pare spatios. Intru si in fata vad ceea ce pare a fi un bar/receptia. Un barman/receptor si o ospatarita. Ma opresc langa ei si ma uit. Pe tejghea troneaza ca o bomboana pentru ochi un vas mare de “tuica” chinezeasca in care se pare ca s-a inecat un sarpe mai demult si au zis sa-l lase acolo. Glumesc desigur. Defapt in China, aceasta bautura (nici mai mult nici mai putin decat un vin din orez cu un sarpe marinat inauntru) este destul de apreciata alaturi de vinurile cu viermi, broaste, salamandre si chiar (in underworld-ul chinezesc) organe umane.. erogene ( :- ).

Am zis din prima: Trebuie sa gust asta! (ma refer la vin.. mai precis la ala cu aroma de sarpe). Si in timp ce ziceam asta am observat ca nimeni nu ne baga in seama. Ospatarita statea pur si simplu pironita acolo. Si asa ca am zis sa fiu nesimtit si sa ma autoinvit inauntru. I-am zis ca avem o rezervare, a luat o agenda mai in sila asa, s-a uitat si ne-a dus la o masa.

Ce sa spun, e frumos decorat. M-am simtit ca in Cocor. La doua mese mai mari, rotunde (dinalea cu sistem DJ unde invarti platanele cu mancare) doua familii numeroase de chinezi. Foarte vorbareti si energici. Mi s-a parut ca au contribuit mult la atmosfera. Asta si muzica chinezeasca in surdina (ceea ce pt un restaurant e foarte OK). Aveau si un copil mic cu ei. El nu a contribuit deloc la atmosfera..

Ok, meniurile au venit dupa vreo 10 minute.. treaca-mearga, m-am dus glont la bauturi. Astea deosebite erau cu denumire chinezeasca dar ma gandeam ca diclesc eu cuvantul sarpe. Si l-am diclit. Scria “Snake”. Zic o fi o ironie la “Sake” serparesc. Si astfel am comandat un Snake si o portie de rata, una de vita, una de porc, doua de pui si legume prajite. Evident si orezuri. Imi place sa ma avant la lucruri cum ar fi iepure sau rata dar aveam nevoie de un termen de comparatie asa ca am luat chestii cunoscute. Fiind si 4 persoane puteam sa alegem.

Imi pare rau ca nu am notat ce am comandat. Stiu ca mi-au placut foarte mult doua chestii. Orezul cu creveti decorticati si Vinetele prajite. Restul de feluri aveau un gust tipic. A durat cam 40 de minute sa primim primele portii din comanda. Dar nu e nimic, ca asta m-a ajutat sa degust Snake-le pe stomacul gol. Ce sa spun.. Nu e mare smecherie. Avea gust de tuica seaca. Si sarpele.. nu l-am simtit. Daca nu vedeam si comandam muream prost si nu stiam ca am baut ceva imbibat cu mumie de sarpe.

Chelnerita care ne-a servit a avut un caracter foarte antipatic. S-a suparat cand i-am zis ca a uitat sa aduca un orez si sosurile. Eu m-am suparat si mai tare cand a trebuit sa tai din bacsis. Si pe langa asta cred ca avea o obsesie. Langa masa noastra era o usa. Si se fataia pe usa aia asa de mult incat simteam cum ma trage curentul. Preturile au fost ok zic eu. Vita, porcul si puiul ajung pe la 21 lei iar orezurile nu trec de 7 lei.

As mai merge odata acolo, mai mult pentru atmosfera. A si ca sa vad ce mai pun astia la marinat. Ca in rest nu e mare filozofie fata de restul restaurantelor de specific. Singurul bonus aici este ca foarte multe familii de chinezi vin sa manance. Ceea ce duce la urmatoarele concluzii: mancarea e ca acasa la ei, atmosfera si muzica sunt originale, preturile nu sunt mari (pt ca se stie ca (virgula) chinezii sunt chitrosi), bucatarul e mai mult ca sigur chinez si sper eu nu inrudit cu cei care vin acolo. Ar fi pacat ca ei sa vina doar pentru asta si nu pentru gustul si savoarea mancarii.


* Aspectul localului: 6/10
* Stiinta mancarii: 8/10
* Personalul: 5/10
* Preturi: 7/10
* Diversitatea meniului: 9/10
* Plata electronica: 0/10
* Accesibilitate: 9/10
* Zona: 8/10
* Ambianta: 8/10
* Fumatori / Nefumatori: 10/10 (Da/Da)

 

Nota finala: 7

by bucharest-dining.blogspot.com

Expres Pizza

www.exprespizza.ro
Punct de lucru: 1 MAI
Comenzi: 0212 243 132, 0724 474 992, 0742 074 992 sau
Yahoo Messenger ID:exprespizza

Luni – Sambata : 10:00 – 21:30 (ultima comanda)
Duminica : inchis
Meniurile si Salatele sunt valabile doar intre orele: 10:00 – 16:00.

Ok, ok. Stiu ca nu are nici o legatura cu restaurantele. Dar frate. Expres Pizza rulz! De cand am aflat de ei acum 2 ani jur ca nu trec 2 saptamani fara sa comand o pizza de aici. Oamenii astia fac cea mai buna pizza pe care am mancat-o pana acum. Sunt fan Diavola si stiu exact ce vreau sa simt cand comand asa ceva. Trebuie sa fie iute. Rau! Si multi nu stiu s-o prepare. Ori nu e iute, ori are piper in loc de ardei, ori are pasta in loc de bucati de leguma, ori are pui in loc de salam picant. Expres stie insa ce vreau eu. Si sosurile preparate de ei sunt dementiale. Mai ales cel iute. Avertizare: daca va luati o pizza Diavola si un sos iute, ar fi bine sa aveti si un stingator de incendii pe langa voi. Daca optati pentru pizza Expres atunci e bine sa stiti ca puiul folosit e preparat dupa o reteta speciala a lor care include si usturoi.

De cand ii stiu pe baietii astia, nu mai mananc pizza din alta parte. Sediul e undeva pe la Chibrit pe langa piata 1 Mai asa ca cei din zona au pizza livrata in mai putin de 30 de minute. Oricum chiar si pana in Pipera, sosirea comenzii nu trece de 1 ora. Comanda minima e de 25 RON (adica 1 Pizza, 1 sos, 1 suc si 1 topping daca comanzi singur). Un singur incident am avut, cand am gasit acum 1 an o sarmulita pe pizza. Baiatul care a adus-o si-a cerut scuze si mi-a adus alta pizza ASAP. Best part: primesc si bonuri de masa.

Pacat ca a venit criza ca i-a lovit tocmai cand se extindeau si in zona Vitan. Au mai deschis acolo un cuptor ca sa acopere cererea dar au fost nevoiti sa-l inchida.

Pe de-asupra si-au diversificat si meniul si acum poti sa iei salate. Cred ca daca inchid vreodata baietii astia de tot pizzeria, eu fac stop pe piept si mor.

Baieti, fanii striga in gura mare: PROGRAM PRELUNGIT / NON-STOP! :)

by bucharest-dining.blogspot.com

Restaurant Naser

Restaurant Naser
Adresa: Dumitru Zosima 86, sector 1 (Piata Domenii)
Program: 10.30 – 22.30

Pentru inceput, vreau sa va fac cunostinta cu prima mea iubire. Naser nu este un fel de Laser scris cu N. Nu.

Mai tineti minte cand erati mici si mergeati la restaurantul ala arabesc din cartier unde Ahmed va primea cu bratele deschise si cu un calduros “Salam aleku! Aleku salam?” si va intrebati mereu cu ce e diferit acest salam de cel de Sibiu? Well poate nu mai tineti minte. Nici nu ati avea de ce. Nu toata lumea e atat de norocoasa ca mine.

Ok so, de vreo 8 ani exista in Bucuresti un restaurant fara precedent deschis de doi frati libanezi, Kamal şi Nasser. Este genul de loc in care daca esti un filfizon nu pui piciorul (90% din cazuri), dar daca vii din Arabia (exclus Dubai va rog!) te simti ca acasa si chiar mai mult (asta pentru ca la ei un astfel de loc se gaseste la fiecare colt de strada). Restaurantul are specific chinezesc.. haha, glumeam! Nu isi face reclama, nu are pretentii mari, nu are locuri de parcare (pt ca mertanele stabilor care vin sa manance sunt foarte lungi si late si ocupa toata strada) iar cei 2 chelneri lucreaza / locuiesc acolo (sunt destul de convins ca 50% sunt de-ai casei) impreuna cu patronii, in spatele restaurantului.

Cand ajungi in fata nu iti dai seama ce se intampla exact. Vezi ceva scris in araba si dedesubt pt reclama e desenata o foarfeca. Ah da, pentru ca restaurantul este perete in perete cu o frizerie arabeasca (asta nu inseamna ca daca nu iti place mancare poti macar beneficia de o tunsoare gratuita.. nu). Cand intri, intri intr-o carmangerie. Dupa ce se deschide usa vezi in fata ta un frigider alimentar (modelul vechi, am asistat chiar la o reparatie) cu o multime de carne pusa pe ceea ce par a fii sabiute, o multime de casolete cu diverse sosuri, cratite mari pline de masline de toate felurile iar pe pereti zeci de cutii de ceaiuri, cafele, malaiuri, nauturi, narghilele (da, ajung si la partea interesanta), biscuiti iar undeva in dreapta o tava mare cu prajituri (Baclaviti ostenii mei! Baclavim Maria ta!).

Probabil o sa te gandesti “OK! Am venit sa caut un restaurant si am gasit o frizerie si o alimentara. Ce mai urmeaza?” Pai intra in stanga pe langa prima masa (mereu plina de cei ai casei, patronul Naser si fratele sau alaturi de invitati – o chestie gen “Friends”), treci de plasma de pe perete (unde ruleaza nonstop un fel de MTV versiunea.. da, corect, v-ati prins, arabeasca) si iei loc la una din cele 6 mese disponibile. Da, 6! Si nu poti sa faci rezervare. E si logic oarecum.

Dar lumea vine sa savureze nu sa croseteze asa ca daca nu gasesti loc din prima, du-te sa te tunzi sau sa te barbieresti sau.. sa te tunzi. Stii unde? Da! Dupa ce ai prins loc la masa astepti sa ti se aduca meniul. Si cat astepti, observi ca in orice moment in acest restaurant se afla cel putin 3 cetateni nascuti si crescuti si veniti in Romania din diverse colturi ale Arabiei. Ceea ce e un lucru bun. Poti sa ii cunosti stand acolo. Poti sa vezi ca nu sunt asa de ciudati pe cum se spune la televizor. Sunt chiar calzi, linistiti, sociabili.

Totul e sa nu te sperii de tonul vocii. Vorbesc FOARTE tare. Ai spune ca se cearta. Dar asa e modul de lor de a vorbi. Asa ca stai linistit si frunzareste meniul. Preturile dupa cum ai sa vezi sunt destul de mici. Si ai asa: humus, babaganus, labne, mutabal, ghebe, supa de linte, narghilea si cate si mai cate. Toate astea nu-ti spun nimic? E timpul sa traiesti! Intreaba ospatarii ce reprezinta fiecare fel. Sunt destul de rabdatori (n-au decat 6 mese la urma urmei). Supa de linte este mancarea preferata a arabilor, se mananca si in Ramadam. Prajiturile.. o nebunie.

Lasand prezentarea nebuneasca la o parte, iata pe scurt caracteristicile:
– Locul e cat un apartament, da, dar e calduros, deosebit si pe de alta parte nu ai galagie si simti ca te afli intr-un loc din Liban sau Siria.
– Personalul este imbracat adecvat si destul de politicos.
– Mancarea vine relativ repede (la senvisuri gen saorma sau kebab astepti si 20 de minute). Ok, nu am grad de comparatie, dar humusul de acolo este exact ce mi-am dorit eu dintotdeauna sa simt cand mananc un humus. Shaorma (senvisul de vis.. pardon, de pui) e shaorma, nu fast-food.
– Puiul e in bucati mari, nu la rotisor, iar maioneza nu e maioneza, e mujdei pur. Daca iti iei un platou mare te saturi pentru toata ziua. Si primesti si muraturi din partea casei. Ai si cateva tipuri de muraturi deosebite. Paine nu exista, numai lipie (adevarata).
– Poti sa iei cam orice la pachet.
– Bucatareasa este in varsta si experimentata.
– Ai plangeri? Ce sef de sala.. Direct la patron(i).

Dezavantaje / Avantaje:
– spatiu mic si inghesuit, toaleta mixta / cald si primitor, ieftin;
– amenajare nu prea interesanta / decoratii foarte interesante;
– varietate limitata de mancare / meniu bogat, aceleasi ingrediente gatite in mai multe feluri;
– fara rezervare / este loc, mai putin vineri seara;
– preparatele din carne dureaza 20 – 30 minute/ pastele (humus, babaganus etc) servite imediat;
– muzica necomerciala / culturalizare;
– s-ar putea sa comanzi mai mult decat poti manca / poti sa iei la pachet;
– are si carmangerie in acelasi spatiu / alimente proaspete;
– nu prea se tine cont de fumatori (exista loc special) / narghilea.

Il recomand cu cea mai mare placere tuturor celor care vor sa vada ce inseamna lumea araba.

Per ansamblu, avem asa:

  • Aspectul localului: 5/10
  • Stiinta mancarii: 10/10
  • Personalul: 8/10
  • Preturi: 8/10
  • Diversitatea meniului: 8/10
  • Plata electronica: 0/10 (Nu se poate plati cu cardul, dar exista bancomat langa)
  • Accesibilitate: 7/10
  • Zona: 9/10
  • Ambianta: 7/10
  • Fumatori / Nefumatori: 10/10 (Da/Da)

Nota finala: 7,2

by bucharest-dining.blogspot.com

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.